14 iun. 2009

trapped


Ce-i azi de ii spunem “azi”? Ce mi-e azi de nu vreau să ştiu de mâine? Piticii mei şoptesc că-s prea multe- simple, complicate, balansate, fără cap şi fără coadă, fără chip şi urme, fără…
E azi pentru că ii spun Eu azi şi pentru că Eu cred că e azi, deci nu mâine şi s-ar putea ca mâine să îmi fie tot azi, fără nici un motiv anume. Mâine e înfricoşător de asemănător cu azi, aceleaşi ore, paşii-s la fel, privirea- un amestec ciudat de mentă şi pelin. Mâine e azi. Ba nu, mâine va fi ieri ca in fiecare azi care e mâine şi devine ieri.
Mi-e poftă de ieri-ul trecut care a fost cândva azi înainte de a fi un mâine sufocat de păreri şi gânduri ascunse de realitate

Niciun comentariu: