29 iun. 2009

poveste

Azi nu ! Azi nu te mai întrebi cu ce-ai greşit, azi nu mai vrei să ştii de nori şi ploi.
Râmân doar doi, un El şi-o Ea, măşti a doi actori pe scena unei vieţi.

El- un june cu fruntea albă şi-o inimă-n desagă, dar niciodată hotărât
Ea- o fată cu ochii complicaţi de nori şi gânduri, prea hotărâtă s-ar părea


Ei se-ndrăgostesc unul de celălalt.

El Te iubesc!
Ea E prea devreme! Nu spune ceea ce nu simţi!
El Minţi ! Nu are cum să fie-adevărat! Te iubesc!
Ea Glumeşti !

mai trece-un timp…

El Te iubesc, dragostea mea!
Ea Şi eu te iubesc, te iubesc cum n-am iubit şi nici nu voi iubi!
El Ţi-aduci aminte...?
Ea Toate imi aduc aminte şi toate mă-amintesc! Dar tu?
El Doar visele m-au ajutat!

şi iarăşi timpul se-noadă, îşi trimite spinii către lume şi oglindă...

Ea Te iubesc, puiul meu! Dar, de va veni o vreme când altceva ai să-ţi doreşti, să-mi zici, din calea ta eu mă voi da! Promit!
El Te iubesc, te iubesc enorm! Promit! Dar de va veni şi la tine vremea asta să-mi zici!
Ea Nu va veni. O singură dată eu iubesc.
El Nu minţi!
Ea Tu nu mă crezi?
El Nu ai de unde să ştii ceea ce va fi!
Ea Îţi spun ceste lucruri pentru că mă ştiu! De va fi să fie, eu nu voi mai iubi!
El Draga mea…


şi trece timpul…
şi se obişnuiesc…
Ea pleacă
El rămâne
Şi totuşi ei vorbesc zilnic
El Te iubesc!
Ea Te iubesc!

şi se iubesc şi se adoră şi se vor...
şi se au şi lunile trec....
până la ....
prima dată când el nu îi mai trimite mesaje...
prima dată când ar fi trebuit să sune şi n-a sunat...
prima dată când nu i-a mai zis – Te iubesc...

De ce-uri?
Pentru că-uri!
Nu se poate!
Ba da! Ba nu!

Şi totuşi

Ea Te iubesc!
El Şi eu te iubesc! Dar...
Ea Ce s-a întâmplat? Vorbeşte-mi! Te rog!
El Nu-i nimic! Stai liniştită! O să îmi treacă! Nu pune întrebări!
Ea Dar....
El Niciun Dar! Aşteaptă! Va fi bine pentru amândoi!
Ea ...


Şi timpul trece....

Ea Ce e cu tine? Vorbeşte-mi! Fă ceva!
El Nu e nimic! Înţelege!
Ea Se întâmplă ceva şi tu nu vrei să-mi zici!
Mă mai vrei?
El Nu e vorba de asta!
....
Ea Spune-mi, ce sunt eu pentru tine? Ce rol am eu în viaţa ta ?
El Ţin la tine enorm, eşti printre primele persoane din viaţa mea !
Ea Şi-atunci? Vorbeşte cu mine! Ce se întâmplă?
El Nu e nimic! Lasă-mă să îmi rezolv problemele singur!


După un timp...

El o sărută.
Ea îl sărută.
Mi-a fost dor!
Şi mie!

El Sunt o piedică în viaţa ta!
Ea Nu e adevărat! Ce îţi veni? Te iubesc!
El Nu mai ştiu ce vreau! Nici de la tine, nici de la viaţă ! Nu mă mai înţeleg nici eu ! Mă cert cu toată lumea ! Nu vreau să îţi fac rău !
Ea Ce înseamnă asta ?
El Cel mai bine ar fi să fim prieteni ! Să îmi fii prietena cea mai bună! Tu mă înţelegi! Cu tine pot vorbi!
Ea Ţi-am dat totul, nu mai am ce să îţi mai dau! Iubirea pe care ţi-o port nu se poate rezuma la o prietenie! Nu te pot ţine de mână cât ai să fii cu alta!
El Dar eu nu am nevoie de alta!
Ea Şi-atunci?
El ....

timpul trece

El Încă nu..
Ea M-am săturat! Până aici! S-a terminat! Nu mă mai căuta, pentru tine eu nu mai exist!
El Dar eu cu cine mai vorbesc ? Rămâi prietenă!
Ea Nu pot!
El Nu vrei! Tu poţi tot!
Ea Nu pot!
El Vrei să mă loveşti? Accept!
Ea Cum să dau în tine cu mâna asta când ea, tot ce a ştiut să facă e să îţi mângaie chipul?
El ...


--- şi se termină
El o mai caută ceva timp după care se plictisi
Ea plânge, încearcă să uite..
El îi păstrează pozele
Ea şterge tot ce îi aduce aminte de el
El ia la rând o altă femeie..şi o alta....şi o alta...
Ea nu mai suportă să fie atinsă de alţi bărbaţi...
şi se termină---




____________________
Citisem candva o poveste asemanatoare si acum imi pare rau ca nu mai stiu unde e sa pot sa dau un link. Oricum , povestea respectiva nu era a mea....





27 iun. 2009

hai pa

Nu mai cred in povesti, nu mai am timp sa cred in povestile ce mi se spun seara de seara, la ureche, de oameni ce nu isi mai gasesc locul in lumea asta. Sunt satula de povestile altora, sunt satula de povestile ce le port in spate ca o povara ce isi extinde sacii pe verticala deasupra spatelui meu.
Vorbele au inceput sa dispara, sa intre pe o ureche si sa iasa pe cealalta, iar drumul de la una la alta e la fel de scurt ca o secunda: nu ramane nimic.Toti vorbim, toti avem vorbe de zis, vorbele ne-au ramas atat de aproape din vremuri indepartate incat si atunci cand nu avem ce face, vorbim.

17 iun. 2009

areta awai tsubasa

Cum să începi o poveste de la sfârşit? De ce ai începe o poveste tocmai de acolo? Dacă aş şti- dacă mi-aş putea imagina că sufletul mi se poate dezlipi de corp şi minte şi s’ar putea aşeza cuminte pe o lamă de microscop- totul ar fi mai uşor, pentru că aşa aş şti.
- Pământul ţi-e mormânt acum, Gândule! Ceea ce poate ai fi ştiut cândva azi e şters, ceea ce poate ai fi mişcat latent în suflet, acum e stana de piatră de la care a plecat. Nu e nimic ce să fi rămas pe veci, nu e nimic care să îţi marcheze prezenţa în acest Ev, nu e nimic şi nimicul e prea nimic pentru a-şi aduce aminte de tine. Mori, mori cu toate zilele ce trec peste tine, mori cu tot timpul tău pe care îl renegi de fiecare dată când uiţi sau îţi aduci aminte prea târziu. Mori şi simţi cum mori, mori şi ai vrea să mori mai repede pentru că te doare, dar timpul nu îţi mai e părtaş la faptă.
- Ai murit? Răspunde-mi! Ai murit? Ai reuşit să mori în zile şi nopţi?
- Eşti aici. Cine te-a adus aici păcat şi-a luat asupra sufletului său!
- Ai murit? Răspunde-mi!
...ţipătul e surd, îl simţi în tâmple ca un cuţit ce taie cartilajul , îţi seceră trupul ca şi cum ar fi din ceară, te-aduce aproape de somn ca mai apoi să te trezească brusc cu tăieturi…
- Ai venit să plângi? Nu te vreau aici, nu am nevoie de tine aici. Înţelege păcatul şi lasă-l să crească până la zenit. Nu e loc pentru tine şi lacrimile tale.
- Ai murit ? Te văd. Ai simţit?
- Iartă Tu cel ce ai vrut inimă şi sânge, iartă-l Tu, eu nu pot! Mă aude şi totuşi tace ! Nu vrea să vadă ! Crimă, e crimă ! Toţi văd, eu simt, el tace ! Unde-i justiţia ? Unde eşti ?
- Nu a murit, nu vrea să moară..



va urma...

15 iun. 2009

I+mobili

Pe stradă-ncărnat,
un soare dilatat: baieti şi fete,cupluri.

Între-rupere lingvistică
cocoşi proliferează,la trecerea
voluptăţii fragede chicotind o "mică".

Emancipaţi-acu-i in ţigaretă,instinct,
în cuvinte NE-oblojite ce
revendic-o reală libertate.

..şi spaţiu-i organic ocupat,
c-o dezordine armonico-volitivă...

............

nu voi fi eul critic vehement!
Aripi "îngerilor decăzuţi",
ma rog
sa crească.

mereu un verbal veşnic îndrăgostit
copii de azi evoca
junimea cerească.

14 iun. 2009

trapped


Ce-i azi de ii spunem “azi”? Ce mi-e azi de nu vreau să ştiu de mâine? Piticii mei şoptesc că-s prea multe- simple, complicate, balansate, fără cap şi fără coadă, fără chip şi urme, fără…
E azi pentru că ii spun Eu azi şi pentru că Eu cred că e azi, deci nu mâine şi s-ar putea ca mâine să îmi fie tot azi, fără nici un motiv anume. Mâine e înfricoşător de asemănător cu azi, aceleaşi ore, paşii-s la fel, privirea- un amestec ciudat de mentă şi pelin. Mâine e azi. Ba nu, mâine va fi ieri ca in fiecare azi care e mâine şi devine ieri.
Mi-e poftă de ieri-ul trecut care a fost cândva azi înainte de a fi un mâine sufocat de păreri şi gânduri ascunse de realitate

10 iun. 2009

Noaptea Galeriilor 2009


Noaptea Alba a Galeriilor 2009 reuneste un numar record de spatii participante din Bucuresti, dublu fata de precedenta editie. In noaptea de 12 spre 13 iunie, douzeci si opt de galerii, ateliere, centre de arta contemporana sau spatii alternative vor fi deschise publicului larg incepand cu ora 19:00 pana dimineata la ora 4. Peste optzeci de artisti expun sau performeaza in timpul acestui adevarat maraton de arta/ cultura contemporana, de la formule consacrate pana la cele mai neconventionale reprezentari.

Expozitii de desen sau pictura, instalatii, arta video, expozitii foto, lansarea unei arhive digitale, concerte, proiectii de filme, performance- uri, jocuri in aer
liber si alte animatii culturale sunt puse la cale special pentru noaptea de 12/13 iunie. Programul complet precum si o harta a traseului cultural propus pot fi consultate on-line pe www.noapteagaleriilor.ro.
Ca si anul trecut organizatorii au conceput si un parcurs cu bicicleta pentru
cei interesati.

Arta contemporana se va vedea peste tot: in cladiri - monumente de arhitectura (The Art Society), in cladiri care au fost salvate de la distrugere(The Ark), in spatii cu un trecut recent marcat de perioada comunista (Pavilion Unicredit), dar si din spatii absoult neconventionale, cum sunt garajul transformat in galerie de arta (Paradis Garaj), sufrageria unui bloc (Galeria 29) sau subsolul central al unui fost magazin (Atelier in Tranzitie).



Ceea ce mai aduce nou editia din acest an a Noptii Albe a Galeriilor este extinderea ariei de actiune in spatiul urban, prin asocierea dintre Noaptea Alba a
Galerilor si un alt eveniment cultural cunoscut, proiectul –manifest Street Delivery.



“Ca artist am nevoie de conectare permanenta la audienta careia ma adresez. Noaptea Galeriilor este unul din cele mai importante momente in care se manifesta acest parteneriat intre cei aflati de-o parte si cealalta a unei lucrari.Evenimentul este unul obligatoriu pentru cei ce vor sa ia contact cu arta contemporana romaneasca. Este singura Noapte care coaguleaza intreaga miscare vizibila in arta contemporana - de la cei mai noi si experimentali pana la cei ale caror lucrari se afla in galerii celebre.” a declarat Claudiu Cobilanschi, artist vizual si expozant la NAG # 3.



Anul trecut, Noaptea Alba a Galeriilor a avut pe 23/ 24 mai, cu 14 spatii participante din Bucuresti peste 5000 de vizitatori.

Noaptea Alba a Galeriilor este un eveniment finantat de AFCN – Administratia
Fondului Cultural National si Ministerul Culturii. Partenerii Noptii Albe a Galeriilor sunt:
Muzeul National de Arta Contemporana - MNAC, Kolectiv.ro, Ogilvy. Parteneri
media: 24fun.ro, 24 fun, Academia Catavencu, Gold FM, ZOOM TV, metropotam.ro,
Cocor Media Channel, Modernism.ro, 121.ro

4 iun. 2009

Daca as fi fost, dar nu sunt!

Dacă eram o lună, aş fi fost noiembrie
Dacă eram o zi a săptămânii, aş fi fost marti
Dacă eram o parte a zilei, aş fi fost apus.
Dacă eram un animal marin, aş fi fost un rechin.
Dacă eram o direcţie, aş fi fost dreapta.
Dacă eram o virtute, aş fi fost rabdare.


Dacă eram o personalitate istorică, aş fi fost Ramses al II-lea/ Elisabeta I a Angliei.
Dacă eram o planetă, aş fi fost Marte.
Dacă eram un lichid, aş fi fost ciocolata calda.
Dacă eram o piatră, aş fi fost onix.
Dacă eram o pasăre, aş fi fost un vultur.
Dacă eram o plantă, aş fi fost un crin.

Dacă eram un tip de vreme, aş fi fost ploaie.
Dacă eram un instrument muzical, aş fi fost vioară.
Dacă eram o emoţie, aş fi fost nerabdare.
Dacă eram un sunet, aş fi fost Do .
Dacă eram un element, aş fi fost oxigen.
Dacă eram un cântec, aş fi fost Lacrimosa (Mozart).


Dacă eram un film, aş fi fost The lake house.
Dacă eram o carte, aş fi fost Laleaua neagra.
Dacă eram un personaj de ficţiune, aş fi fost Sherlock Holmes.
Dacă eram un fel de mâncare, aş fi fost clatita.
Dacă eram un oraş, aş fi fost Stuttgart.
Dacă eram un gust, aş fi fost amar.

Dacă eram o aromă, aş fi fost menta.
Dacă eram o culoare, aş fi fost crem.
Dacă eram un material, aş fi fost dantela.
Dacă eram un cuvânt, aş fi fost stai.
Dacă eram o parte a corpului, aş fi fost un plaman..
Dacă eram o expresie a feţei, aş fi fost visatoare.

Dacă eram o materie de şcoală, aş fi fost “orchestra”.
Dacă eram un personaj de desene animate, aş fi fost Sailor Marte.
Dacă eram o formă, aş fi fost elipsa.
Dacă eram un număr, aş fi fost 13.
Dacă eram o maşină, aş fi fost Citroen C3.
Dacă eram o haină, aş fi fost pantalon(blug).




Leapsa merge la Vio :)

never a stepping stone

1 iun. 2009

persoana a 3a, singular, feminin

Da, e vorba de ea! Ea care se pare ca ar fi eu, dar fiind vorba de un post la persoana a3a, singular, feminin se va transforma in ea. Deci eu si ea suntem aceeasi unica persoana, in care ea e mai feminina decat eu, ea poarta bluze, eu port tricouri, ea viseaza cu ochii deschisi, eu imi pregatesc picioarele sa te calc, ea iti zambeste feciorelnic, eu rad ironic, ea plange si o doare, eu ?!eu nu mai fac nimic.
Ea poarta aparatul foto dupa ea de 3 zile si nu reuseste sa faca nicio poza, ea cauta subiecti interesanti, ea vede artificii unde nu exista, ea da sa scoata aparatul din geanta, eu il pun la loc.
Ea e comoda, eu merg kilometri pe jos.
Ea tipa, rade, vorbeste mult, eu ma uit in gol.
Ea ma vrea, eu o imping cu drag catre un colt de duminica(o sa fie mai fericita!).
Eu scriu postul asta pe blog, ea ma ignora.
Eu vreau, ea crede.
Eu adevar, ea minciuna...sau e invers?