29 mai 2008

damn it!

Urasc lumea care se cearta, nu imi place pur si simplu, iar in momentul in care asist la una sau mai rau, ar trebui sa raspund, incerc sa ma eschivez, incerc sa schimb subiectul. Poate gresesc cand fac acest lucru, dar din senin asa, urechile mele nu mai aud , ochii mei nu mai vad ..totul se incetoseaza! Certurile mi se par a fi acte inexplicabile pe care unii oameni le intreprind doart ptr ca nu au ce face/ sa scape de monotonie, sau poate ptr ca le e prea greu sa discute normal, sa se trateze ca fiinte umane!

In alta ordine de idei, am mai trecut de un examen(fuse marti), ochii mei au mai survolat in jur de 3000 de pagini de cursuri/carti de bibliografie. Am obosit si e numai primul an si nu vreau sa renunt! Nu imi place sa renunt la lucruri, nu inghit asemenea actiuni! Iar cand sunt nevoita sa o fac , parca se rupe ceva din mine! Mai sunt 5 examene si inchei anu universitar si o sa astept pana in octombrie sa o iau de la capat!

___________________________

Nu stiu ce ai vrea sa auzi, nu stiu ce vrei de la mine, sunt confuza!




mi-ar fi placut sa ajung azi acolo..au avut concert azi...eu nu am ajuns, niciodata nu apuc sa ajung unde trebuie!

24 mai 2008

edgar allan poe- the raven

Once upon a midnight dreary, while I pondered, weak and weary,
Over many a quaint and curious volume of forgotten lore,
While I nodded, nearly napping, suddenly there came a tapping,
As of some one gently rapping, rapping at my chamber door.
“'Tis some visiter, I muttered, tapping at my chamber door,
Only this and nothing more”.



intregul poem



mi-am delectat ziua cu asa ceva :)

prea devreme sau prea tarziu

Intotdeauna imi dau seama de anumite lucruri fie mult prea devreme , fie prea tarziu, niciodata nu-s exact acolo unde ar trebui sa fiu sau cu cine ar trebui sa fiu. Acest lucru imi cam da de gandit, nu pentru ca m-ar afecta intr-un mod ireversibil/irevocabil/ de neintors, ci pentru ca imi da o senzatie de neimplinire, pentru ca practic ar trebui sa stiu exact ceea ce se vrea de la mine, pentru ca ar trebui sa am o intuitie fenomenala :-? ceea ce bineinteles nu posed- sa fie defect?!
Si uite asa ratez niste lucruri pe care in mod normal nu le-as sari! Acest lucru trebuie revizuit, nu stiu cum, nu stiu cand, dar aici trebuie lucrat! Momentul fix :P

In alta ordine de idei, azi la 6 eram prin metrou si mi-am dat seama ca desi e sambata , metroul e full-house si ca lumea se uita mai insistent ca de obicei. Dupa 4 ore de somn, incercam sa imi ascund si eu ochii rosii de bampir:P multa lume pleca din Bucuresti, ei da, ati ghicit am ajuns la Gara;)
Cat de ignorant trebuie sa fii ca la 6 dimineata sa incepi sa dansezi in metrou fara sa iti pese ca in stanga si in dreapta mai stau oameni :-? sau cum e sa incepi o dimineata cu injuraturi din cele mai savuroase, cu intrari si iesiri sistematice si bine ancorate in real (if you know what i mean :->). Metroul intarziase vreo 13 minute (numar fatidic?) si un nene de care nu puteai sa te aproprii nu ptr ca ar fi fost mare si urat ci ptr ca era mic si mirosea..nici macar a bautura ci a coco chanel naturel (a se intelege aici un miros patrunzator care iti ingheata /aduce la temperaturi nebanuite celulele olfactive si implicit your body) si facea un dute-vino prin fata mea....yoyyy..ai zice ca dimineata ai avea putin mai mult timp sa te speli, macar dimineata , deja nu mai am pretentii ptr seara cand vii de la servici, ca poate te-ai obisnuit cu nebanuitul miros si ti-e prea mila de el..cum sa ii dai cu un dus rece si cu sapun ?! dumnezeule, de ce-ai scumpit bunul simt?
Gata, nu mai vb despre mirosuri ca o iau razna...vreau sa dorm linistita nu de alta dar m-or bantui astea:))



Noapte buna tuturor!:) si voua celor care binevoiti sa faceti dus si seara si dimineata si celor care uita, uita cu desavarsire!

23 mai 2008

atunci si acum

Atunci...
  1. incă traiam cu speranta ca totul e roz, sau macar o buna parte din ceea ce exista (si nu ar trebui)
  2. aveam de dat bacu si admiterea la 3 facultati
  3. trebuia sa ma incred in propriile forte
  4. ar fi trebuit sa o las balta cu ideea "facultate in Bucuresti"
  5. ma obligam sa mananc mesele cu ai mei(nu ma intelege gresit, imi placeau) ptr ca cine stie cand mai apuc si eu sa vin pe acasa
  6. ieseam in orasul meu micut si ii gaseam noi si noi defecte
  7. comentam pe strada
  8. inca apucam sa vizionez filme pe alluc
  9. citeam carti de placere pe langa cele care chiar imi trebuiau
  10. ma uitam cu jind la cei ce plecau la facultate cu bagaje, genti si alte carambaslacuri din aceeasi categorie
  11. traim inca ploaia
  12. mi-era ciuda ca alesesem Bucurestiul sa imi fie casa
  13. mi-era ciuda ca ma complicam atat cu examenele de admitere ...existau si facultati la care se intra pe baza de dosar, dar alea erau la Iasi, ..nu nu nu ..eu VREAU Bucuresti.....(note to self : nah Bucuresti)
  14. eram singura
  15. apucam sa mai scriu poezii/proza


Acum...
  1. nu mai cred in roz, negrul e noul roz
  2. vine a2a sesiune= 7 examene, jdemii de proiecte, referate si alte alea (cand naiba a trecut prima sesiune??? - fara raspuns , fu' intrebare retorica, te-ai prins)
  3. ma incred in fortele proprii ca altfel te calca astia de nu te vezi ..fie la propriu(metroul daca nu ar fi util, ar fi imbecil, sau mai bine zis plin de imbecili/e dar sa nu generalizam) sau la figurat (ce au ma bucurestenii si nu numai ei, de nu ii suporta pe moldoveni??)
  4. is in Bucuresti, sâc! acus se fac 8 luni nah
  5. nu mai mananc cu ai mei, mananc singura intr-o bucatarie cu un scaun si un aragaz care scapa gaz...mancarea mi-e de obicei rece (mi-e prea lene sa o incalzesc), e de acasa (mai imi fac si eu, cand am timp). in 8 luni am fost de 4 ori acasa :-?
  6. cand ajung in orasul meu micut il ador...nu ii mai gasesc defecte majore ca pana si in bucuresti se repara strazi si bulevarde de atata amar de vreme si tot nu se mai termina! ador linistea!
  7. nu mai am timp sa comentez pe strada, totul se petrece mult prea repede, iar replicile imi sunt acum mai acide! acum sunt indiferenta la multe chestii, uneori mai imi fabric comentariile si le pastrez ptr mine, zambesc sec in coltul gurii si ochii de obicei imi pica pe geamul metroului (sunt singurele momente in care mai apuc sa comentez in gand)
  8. filme? ce-s alea?
  9. aha, deci exista si carti pe care le citesti de placere..hmmm..curajos lucru, primejdios...am o lista cu 50 de carti de aventuri din astea ptr dupa sesiune,...daca mai apuc:D
  10. ma uit cu jind la autocarele care se duc acasa..si in care eu nu sunt..le mai vad pe la obor sau la piata operei acu nu mai duc dorul plecarii cu bagaje-- 3 lulele 3 surcele in rucsac, o carte, si o sticla de apa ..si gata sunt de drum..de as avea bani /timp/vointa/sadism sa obosesc 7-8 ore pe drum ca apoi la nici 2 zile sa sar din nou in schema...batraneteaaa
  11. ploaia acum o aud doar cand bate in geamurile amfiteatrului unde se tine cursul..sau o simt efemer pe piele atunci cand fac trecerea dintre cladire si statia de metrou...acasa nu o vad, nu am timp de ea, m-am despartit de ploaie intr-un mod cat se poate de ciudat si sec...efectiv nu ne mai vorbim
  12. da, am dar examenele, le-am luat pe toate, si is in Bucuresti si is inca in viata!
  13. ei si? de fapt acu nu imi mai e ciuda, ca a trecut greul ala de atunci , acum e altfel de greu:) ma plang ca o baba!
  14. tot singura am ramas(note to self : unele lucruri nu se schimba frate!)
  15. mai scriu in blogu asta, care a pornit la sfatul unui prieten..

concluzii? nici o concluzie, trageti voi concluzii daca vreti! concluziile imi dau senzatia de finish prematur..si nu le vreau!!!

10 mai 2008

Mi-era oarecum ciudat sa ma apuc sa scriu un blog, ma impiedicam de lucruri marunte: sa scriu cu diacritice, sau sa nu..sa vezi ca nu am sa am timp sa scriu in el, oricat ar fi de mare dorinta. Am inceput se pare cu prejudecati si mai mult decat prejudecati cu o frica interioara fata de critica.
In alta ordine de idei...
Vine sesiunea cu pasi repezi, cu proiecte pe fiecare picior/mana/bucata de creier ramasa disponibila sau odihnita; vine sa ma lase fara suflare si timp, dar nu conteaza ptr ca la urma urmei e doar inca o sesiune. Timp, oameni buni, timp vreau!

Primul post e gata. Mic, caldut si nu prea!