23 oct. 2008

wow...nooot

si mainile incordate deasupra tastaturii stau si admira literele virtuale inca nenascute...

intamplarea face sa dau zilnic de oameni, uite ca sa vezi, (bine, a nu se intelege acum ca am o viata sociala extraordinar de vivace;) ) oameni care zilnic dau de mine si care ma forteaza oarecum sa ii privesc. Ati zice : cum asa? Adica?

Pai, exagerarile de orice tip, fie vestimentar, fie in ceea ce priveste limbajul utilizat, muzica ce se aude mult peste volumul admis atat ptr sanatatea urechilor celui care asculta dar si pentru sanatatea mentala a celor de langa respectivul/a sunt motive pentru care inevitabil (asta daca esti un om obisnuit care utilizeaza fie mijloacele de transport in comun, fie interactionezi cu oamenii aceastia data fiind marimea/imensitatea orasului in care iti desfasori activitatile zilnice, evident eu vorbesc de Bucuresti) fie intorci capul, fie strambi din nas, fie ai o oarecare reactie nu neaparata normala/potrivita pentru o anumita situatie in care te afli.

Astazi nu m-am putut abtine a nu observa la un Spring Time in Victoriei, la o masa oarecare, 6 tineri cu aceeasi ocupatie(imi pare rau, dar nu am poza doveditoare) si anume rosul paiului; aceeasi pozitie, atat a corpurilor cat si a paielor aflate in cavitatea bucala usor schimonosita de actiunile la care era supusa – a roade deci un plastic,probabil reprezinta o nevoie metafizica a intelectului suprasolicitat al tinerilor respectivi care se aflau de altfel in asteptarea mancarii. Te-ai fi gandit(doar eu am revelatii din astea ciudate) ca totusi in momentul in care te apuci sa mananci(da, le venisera comanda) lasi paiul naibii si mananci asa cum te-a invatat mama acasa..nheee, adica sa mananc normal? Adica ce eu sunt normal? NU ma, nu esti normal, fii fericit ca esti diferit printr-o chestie atat de minora/atat de insignifianta ptr societate si asa mai departe ..nu produci nimic, de fapt poate totusi ar fi o oarecare scarba pe care o produci, nu ma intelege gresit, nu ca om, ci ca si actiune pe care tu , om rational, o intreprinzi..si anume..dupa ce mesteci ca un rumegator ca mi-era oarecum sa zic bou/vaca (dupa preferinta) un cheesburger sau mai stiu eu ce cu paiul ala in gura ..il bagi , scuze, il introduci in sucul tau . Da, stiu ca pana la urma sucul si mancarea se vor contopi intr-un mic bol alimentar ..dar asta se intampla in stomac nu in paharul cu suc! Multumesc celui de Sus ca a dat minte oamenilor si au inventat creaturile astea mici pahare de unica folosinta!!!!!

Am trecut peste aceasta imagine , usor futurista, ptr ca inca nu imi vine sa cred ce am vazut si mi se pare de domeniul viitorului ...lipsa de timp majora+nevoi fizice ce trebuiesc urgent rezolvate rezulta un proces complex al masticarii si ingurgitarii mancarii lipsit de maniere, bun gust si restu’...

Fara concluzii, concluzii se tot trag dar nu se pun in aplicare si atunci ce rost sa trag si eu o linie, sa pun o concluzie si sa nu fac nimic...deci ..nici o concluzie;)

Noapte buna pentru voi...imaginea mea e putin mai ...e o imagine;)

11 oct. 2008

eh

Se pare ca nici anul asta universitar nu incepe cu dreptul cum ar trebui si cum mi-ar place, de fapt nu neaparat anul nu a inceput bine ci fazele cu cazarea in Bucuresti. E drept ca nici eu nu am luat-o din timp adica undeva de prin august (ceea ce ar fi insemnat sa platesc 2 luni in avans, in care bineinteles ca nu as fi stat in Bucuresti) sa caut, sa gasesc, sa plateasca ai mei;)) si eu in octombrie sa vin sa ma cazez. Nuu, adica ar fi fost culmea sa imi iasa si mie treaba. Asa ca am inceput sa caut la sfarsitul lui septembrie cand piata imobiliarelor a luat-o razna, bani ioc si uite asa m-am pomenit ca nu gasesc o camera decenta, intr-o zona acceptabila, cu ceva mijloace de transport rentabile(ma refer desigur la metrou) sub 200 de euroi.
Nu ma intelege gresit, oferte erau si din astea mai ok, dar majoritatea contineau ceva cu "menaj usor":)) adica cum sa te apuci sa suni la asa ceva, sau mai erau si fazele cu "ptr tanara/studenta singura" o_0. Si cea mai tare faza a fost cu un anunt care suna cam asa "Primesc in gazda o doamna sau o studenta draguta (nu ai vrea si supla?adica, ma intelegi nuh?- replica mea intr-o eventuala conversatie), gospodina (adica si sa stea la cratita, nu-i asa?o_O) si fara principii". Adicatelea cum "fara principii"?! ca si cum ai vb de un apartament: mobilat sau nemobilat, cu frigider sau fara??
WHAAAATTT?
Are you mad people? Da , okay, poti sa ceri ce vrei ca la urma urmei tu platesti din banii tai anuntul, dar unde e simtul ala al decentei sau macar ai bunul simt si da si tu la matrimoniale, crede-ma, nu ai fi singurul o_O. Aaa, si la sfarsit mai adauga si "contra menaj usor". Mai precis ce inseamna menaj usor ptr dumneata? adica dau cu mopu' si sterg prafu' sau de altfel de menaj vorbesti tu? Sau poate chiar ai intentii cat se poate de serioase, fara nici un fel de conotatii?! Dar stai, dupa ce ca vb de atribute gen "gospodina" si "fara principii" , cam cum crezi tu ca un om serios se poate gandi ca anuntul tau este intr-adevat lipsit de conotatii sexuale? Si totusi, cum adica "fara principii"(i didn't get ito_O), ce fel de principii? morale/matematice?! fara principiul tertului exclus? de fapt daca e fara asta, nici menajul nu cred ca se mai poate realiza in conditii optime :)) Scriu fara alineat de ceva vreme, ca pana la urma e totusi aceeasi idee marcata de un dezgust total fata de acest fel de oameni.

Si inca stau si ma intreb, in fel de lume traim????


p.s. mi-am gasit pana la urma, stau la o baba, care in fiecare seara, se uita la OTV cu sonorul la maxim, in timp ce sforaie competent pe ritmul vocii lui Diaconescu in direct si in reluare, si vorbeste non-stop despre nepoatele ei judecatoarele si familia ei extraordinar de buna/proasta in varianta mea, dar cine sunt eu ca sa contest experienta/valoarea lor?


p.p.s si totusi cred ca e mare "nebuneala" in Bucurestiul asta!

2 sept. 2008

Imagini si Senzatii

VĂD...

...oameni obosiţti , lume obosită,

...ochi trişti , zâmbet trist,

...gânduri ferecate în spatele oglinzii timpului,

...o singură floare in mijlocul iernii.

AUD...

...dialog mut între îndrăgostiţi,

...vise înălţate spre cer,

...palme umede tremurânde

...şi corpuri învelindu-se cu ceaţă.

SIMT...

...apa peste tot,

...sânge clocotind în spaţii strâmte,

...fiori de gheaţă topindu-se ,

...inimi secate de iubire.

GUST...

...stropii de ploaie,

...aerul mucegăit de uitare,

...lacrimile sărate sinistrate într-un colţ al gurii,

...clipa de viaţă ce mi s-a dat alături de tine.

MIROS...

...fericirea dumnezeiască,

...florile ce se desfac sub atingerea cerului,

...lumina ce se retrage la topirea tămâii,

...izul cântecului unei viori uitate de timp.

8 iul. 2008

just..

De ce e atat de greu sa ne dam seama ca pana la urma suntem manipulati? de bani, de oameni care vor bani, sau care dintr-un orgoliu imens sau poate dintr-o dorinta sadica vor efectiv sa maipuleze?!

De ce picam ca fraierii de fiecare data, de ce inca suntem naivi si spunem ca data viitoare va fi mai bine...sau ca is prietenii mei..aa sau si mai bine..asta este !!!!

De ce ne complacem in situatii atat de patetice, care dezonoreaza caracteristica noastra atat de laudata, de a rationa, in virtutea careia suntem numiti oameni?!

De ce imi adresez intrebari stupide cand stiu ca probabil nu voi fi capabila sa gasesc raspunsuri. E doar atat de trist ca nu stiu, ca nu stim nici macar a 10-a parte din tot ceea ce exista sau se intampla in jurul nostru, ca nici macar nu ne inchipuim ca putem sa fim altfel, ca nu ne dam seama ca alegem in fiecare moment din viata sa fim asa cum suntem...si chiar de as alege sa nu aleg ..tot as alege..pasivitatea e o alegere, dar care nu implica sa zicem decat un risc minor uneori ptr tine, ptr mine caci suntem oameni si vrem sa traim...

Am trait si uneori nu mi-a ajutat. Am existat de foarte putine ori si ce folos. Nu vreau sa practic acum apologia sinuciderii-varianta ce mi se pare de-a dreptu ridicola- dar cateodata, doar cateodata iti vine sa ...sa dai cu tine de pereti, iti vine sa lasi toate...si ptr ce ..nu ne-am intrebat poate niciodata ..ptr ce? ce e dupa...

e asa cum este...

am ascultat piesa asta intr-un pub in seara trecuta...



MOONY - ACROBATS LOOKING FOR BALANCE
Asculta mai multe audio Muzica »



mie mi-a placut!

6 iul. 2008

trecutul bate viata ! asta da titlu...

...s-ar cuveni sa traim ca si cum n-ar trebui sa murim niciodata, dar oare nu se stie ca toata lumea , traieste asa, inclusiv cei obsedati de Moarte...
_________________________________________

Ei bine domnule Cioran sunt de acord cu dumneavoastra! Da, da! Intr-adevar imi petrec viata asa...fara nimic interesant, imi caut diminetile de frunze, amiezele de suflu, iar serile mi le petrec de multe ori in fata unui calculator (fie el laptop sau pc).
Am si cunostinte, amici, prieteni(prea putini in ultima vreme se pare), toate in ordinea asta(*note to self : asta inseamna ca am mai multe cunostinte si amici decat prieteni, ceea ce e oarecum normal avand in vedere gradul de pretentii pe care il manifest).
distractiille asa nu prea imi plac ergo nu am cum sa imi fac prea multi prieteni, ergo imi bag si eu picioarele in putina viata sociala ce o mai posedam pe la o vreme, si tot asa...ca si cum viata asta ar dura o vesnicie..si cine stie cat tine si asta, deci e si asta o treaba cu skepsis.
Mai bine decat atat ( adica da, se poate si mai bine!) trecutul se pare ca ma doare mai tare decat prezentul! Regretul pana la urma se dovedeste a fi unul dintre cei mai mari dusmani ai mei! La urma urmei nu e o problema majora pt ca sunt genul care isi invinge dusmanii insa la asta intotdeauna ezit, nu stiu de ce, nu stiu de ce e el mai cu mot dar uite asa se intampla!
Un sentiment atat de absurd ca nu te poti impotrivi, ca starui cu gandul la cele ce nu pot fi, ca poate e mai bine ca suntem oameni si putem uita, ca vorbele oricat de multe sau putine ar fi intotdeauna aduc aminte de ceva trecut, ca ucizi mai usor cu vorba decat cu pumnalul, ca intotdeauna doare. Imi bag picioarele in deciziile luate nah, de parca asta ar schimba ceva din ceea ce deja este! Noi nu mai suntem noi, eu poate ca nu m-am schimbat mult (aceleasi decizii tembele pe care le iau mereu cu gandul la viitoarea mea cariera), tu in schimb pari a nu fi la fel cum erai...(hai mah, ma lasi cu sentimentalismele astea...) asta fu vocea din interior, dar uneori , uneori trecutul bate viata, bate si filmul..si se iau asa la tranta ca Praslea si zmeul ...si noi stam si ne uitam...
Mi-a facut placere, sincer, sa te revad, numai ca eu iarasi am ramas cu amintirile mele ....pisicii masii!



Nick Cave and Kylie Minogue - Where the wild roses grow
Asculta mai multe audio Muzica »

4 iul. 2008

e noapte..

la ce concluzie tampita am ajus si eu la ora 00:17! serios ca e noapte, ma uit pe geam si nu vad altceva decat reflexia mea in geam, reflexie de care m-am si saturat. Luna azi s-a ascuns undeva si nu o ajung cu privirea(nu, nu e din cauza ochelarilor!). Vreau sa dorm si nu pot...mi-e sila de ce vad zilnic si intotdeauna am impresia asta ca noaptea am sa visez ce am vazut peste zi..mi-e sila, nah ca am spus-o!
as fi vrut sa am ceva mai inteligent de explicat, de expus...dar nu am..asa ca mi-e sila!

19 iun. 2008

last exam

Nestea Lemon, ciocolata amaruie de la Kandia, nectarine, portocale si cursul de Teoria Organizatiilor :) cam asa a aratat ziua de azi si cam asa va si continua pana maine la ora 18 cand va incepe examenul mirific. Parca timpul s-a oprit in loc, trece atat de greu acum :(( Stiu, ar trebui sa fiu fericita-mai mult timp sa mai citesti /verifici/rasverifici/ cap de pereti si restu, dar nu mai vreau, vreau relaxare, vreau sa plec din Bucuresti macar pentru cateva zile...vreau acasa la mama sa ma rasfete, sa imi faca de mancare, sa nu ridic un deget :->




Bruce Spingsteen-Long Walk Home
Asculta mai multe audio Diverse »

18 iun. 2008

fiare vechi, fiare ooooo

This is killing me and there is no doubt about it!


Dimineata, pasarelele ciripesc atat de suav langa geamul deschis (in sfarsit mi-am convins colega si a lasat geamul deschis toata noaptea-this should bring her a Nobel prise for humanity), frunzele copacului din fata camerei in care mi-am petrecut ultimele 8 luni (mergem spre 9 :->) fosnesc a somn molatec, aerul patrunde ca un hot in camera reusind sa treaca de plasa de tantari a geamului de termopan si dintr-o data, pe neasteptate...o bormasina/un rotopercutor..sau ce naiba e aia de imi sfredeleste singurul neuron intreg dupa o sesiune epuizanta isi incepe mirifica bazaialaaaaaa.. si era doar 7 dimineata. Oricum aveam in plan sa ma trezesc ptr ca inca mai am un examen ptr care trebuie sa invat dar chiar asa de brutal sa imi misc mana catre urechea dreapta ca sa o astup ????(stanga era inca in perna) Sa incerc sa descifrez acest semnal morse batut cu nonsalanta in peretele de la baie, perete care e comun cu camera in care imi odihneam si eu , intr-un tarziu de dimineata, membrele? NU! este inconfundabil, stiu ce e !!!!!!
e ora 14, sunetul mirific continua ..ma invart in pat ca o pisica ce cauta o pozitie mai fericta pentru a se intinde(in cazul meu ptr a gasi pozitia perfecta pentru a invata mirificul curs). Deschid geamul larg si ce sa auzi : fiareeeeee vechiiiiiii, fiareeee oooooo (nu am reusit sa imi dau seama ce dracu vrea sa spuna asta ..cu "oooooo"..., adica pentru ce ii folosesc atata amar de vocale ?) O miercuri plina de liniste sufleteasca...cred...
Bormasina si-a incetat zgomotul, a inceput ciocanul...cate un cui care zaboveste pe gresie..trantit cu amar si dezgust de catre stapanul sau ...Master what have i done...

__________________________
This is killing me and there is no doubt about it!

15 iun. 2008

Calambur!


I rest my case!


p.s. Am ramas uimita peste poate cand am vazut acest mirific joc de cuvinte :-o




____________
inca 2 examene si o sterg acasa...

14 iun. 2008

!?!


Nici nu stiu cum sa incep...
Incepe cu inceputul imi spune o voce de undeva din spatele neuronului meu mic si obosit! That's the way to do it!
Nu mai apuc sa postez ceva pe blogul asta, nu mai am timp(note to self - cauta in ziare pe cineva care vinde timp!), si uneori mi-e chiar lene sa imi fac timp pentru altceva decat pentru facultate si examenele astea tampite care nu se mai termina.
Azi in schimb a fost altfel, am vrut sa ies in parc mi-am gasit cu cine si dusa am fost. E ceva timp de cand nu am fost ziua prin parcul din cartier, de obicei il prefer noaptea, ce-i drept ajung putin mai greu pana la poarta-i practic inexsistenta, dar e ok, nu e sufocanta vremea, foarte rar mai gasesti omuletzi pe acolo...e numai bun ptr mine. In schimb astazi vampirul din mine a demisionat iar eu am putut sa imi fac de cap ziua:)) Am mai facut si vreo 2 poze, am mai analizat lume, am mai comentat strengareste>:) la anumite persoane(nu o sa mai pot face chestia asta cu comentatul prea multa vreme, imbatranesc), am incercat sa dau mancare la rate :D asta m-a facut oarecum fericita:)
Am scapat destul de repede de companie(nu prea imi place cand omul nu stie ce spune sau vorbeste cand nu ar trebui) si mi-am continuat plimbarea singura. Nickelback in casti, uneori si partitele de Bach, telefonul credincios cu care am si realizat pozele (Bravo ma N73 :D). Mi-a mai luat inca vreo 2 ore sa inconjur parcul. Cateodata ma si simteam absenta printre atatia oameni, eram mult prea mica pentru ca vorbele, pe care sa presupunem ca le-as fi zis, sa aiba vreun ecou. Asa ca m-am resemnat frumos la a face poze, poze cu soare si cu apa, apa si soare si uneori cate o rata! Ma intreba cineva candva de ce nu prea stau la pozat?!(de obicei imi fac singura poze) ...nici acum nu stiu ce ar fi trebuit sa ii raspund :-?
am mai avut o revelatie in timp ce imi faceam plimbarea...hai sa facem o facultate cu predare in bunul simt comun, asa si profii ar fi de bun- simt, studentii de aceeasi categorie..si poate astfel totul s-ar molipsi, ar fi ca ciuma...
___________________________

In alta ordine de idei, mai am o saptamana din acest an universitar! Cat de repede poate sa treaca timpul fara sa poti sa il prinzi de mana....si uneori e atat de trist

___________________________

Micule meu parc maine ne intalnim in acelasi loc, nu?
Sa nu ma intrebi si tu de timp ca nu stiu, mai pe seara ..6...7...22...cum ii vine si timpului mai bine....promit ca maine sa imi iau o carte sa iti citesc si tie! cat timp a trecut de cand ti-a mai citit cineva ceva?

Bătaie cu perne :)

Pune mana pe o perna si vino sambata, 14 iunie, la ora 15:00 fix langa fantana de la Arhitectura (Universitate) sa ne batem de ne sar fulgii timp de 5 minute. Sarbatorim relaxat mineriada pe 2008 printr-un flash-mob fara vrajba si vanatai.
Este interzisă introducerea unor materiale adiţionale sau alte obiecte contondente în pernele de luptă. Singura “încărcătură” acceptată este puful natural din pernă, cu variaţiuni ornitologice pe temele găină, raţă, pinguin, etc. Încercaţi cu încredere pernele cât mai moi!
Enjoy!

5 iun. 2008

yeah right!

i do not give a damn if you use my things, but do not do the mistake of using me!
Tin mult la ceea ce este al meu si odata ce este al/a meu/mea va fi protejat/a. Sa nu care'cumva sa te gandesti ca poti sa utilizezi tot ce imi apartine cu nesimtire atunci cand eu nu sunt de fata! Do not even think that you are much more than a thing to me, you do not mean anything so don;t fuck with me because you will be the only one that will get hurt in this! Nu ma pune la incercare, nu incerca sa vezi care imi sunt limitele ptr ca astea s-ar putea sa le experimentez tocmai pe tine si nu o sa iti pice bine la stomac, crede-ma! nu obisnuiesc sa mint!

29 mai 2008

damn it!

Urasc lumea care se cearta, nu imi place pur si simplu, iar in momentul in care asist la una sau mai rau, ar trebui sa raspund, incerc sa ma eschivez, incerc sa schimb subiectul. Poate gresesc cand fac acest lucru, dar din senin asa, urechile mele nu mai aud , ochii mei nu mai vad ..totul se incetoseaza! Certurile mi se par a fi acte inexplicabile pe care unii oameni le intreprind doart ptr ca nu au ce face/ sa scape de monotonie, sau poate ptr ca le e prea greu sa discute normal, sa se trateze ca fiinte umane!

In alta ordine de idei, am mai trecut de un examen(fuse marti), ochii mei au mai survolat in jur de 3000 de pagini de cursuri/carti de bibliografie. Am obosit si e numai primul an si nu vreau sa renunt! Nu imi place sa renunt la lucruri, nu inghit asemenea actiuni! Iar cand sunt nevoita sa o fac , parca se rupe ceva din mine! Mai sunt 5 examene si inchei anu universitar si o sa astept pana in octombrie sa o iau de la capat!

___________________________

Nu stiu ce ai vrea sa auzi, nu stiu ce vrei de la mine, sunt confuza!




mi-ar fi placut sa ajung azi acolo..au avut concert azi...eu nu am ajuns, niciodata nu apuc sa ajung unde trebuie!

24 mai 2008

edgar allan poe- the raven

Once upon a midnight dreary, while I pondered, weak and weary,
Over many a quaint and curious volume of forgotten lore,
While I nodded, nearly napping, suddenly there came a tapping,
As of some one gently rapping, rapping at my chamber door.
“'Tis some visiter, I muttered, tapping at my chamber door,
Only this and nothing more”.



intregul poem



mi-am delectat ziua cu asa ceva :)

prea devreme sau prea tarziu

Intotdeauna imi dau seama de anumite lucruri fie mult prea devreme , fie prea tarziu, niciodata nu-s exact acolo unde ar trebui sa fiu sau cu cine ar trebui sa fiu. Acest lucru imi cam da de gandit, nu pentru ca m-ar afecta intr-un mod ireversibil/irevocabil/ de neintors, ci pentru ca imi da o senzatie de neimplinire, pentru ca practic ar trebui sa stiu exact ceea ce se vrea de la mine, pentru ca ar trebui sa am o intuitie fenomenala :-? ceea ce bineinteles nu posed- sa fie defect?!
Si uite asa ratez niste lucruri pe care in mod normal nu le-as sari! Acest lucru trebuie revizuit, nu stiu cum, nu stiu cand, dar aici trebuie lucrat! Momentul fix :P

In alta ordine de idei, azi la 6 eram prin metrou si mi-am dat seama ca desi e sambata , metroul e full-house si ca lumea se uita mai insistent ca de obicei. Dupa 4 ore de somn, incercam sa imi ascund si eu ochii rosii de bampir:P multa lume pleca din Bucuresti, ei da, ati ghicit am ajuns la Gara;)
Cat de ignorant trebuie sa fii ca la 6 dimineata sa incepi sa dansezi in metrou fara sa iti pese ca in stanga si in dreapta mai stau oameni :-? sau cum e sa incepi o dimineata cu injuraturi din cele mai savuroase, cu intrari si iesiri sistematice si bine ancorate in real (if you know what i mean :->). Metroul intarziase vreo 13 minute (numar fatidic?) si un nene de care nu puteai sa te aproprii nu ptr ca ar fi fost mare si urat ci ptr ca era mic si mirosea..nici macar a bautura ci a coco chanel naturel (a se intelege aici un miros patrunzator care iti ingheata /aduce la temperaturi nebanuite celulele olfactive si implicit your body) si facea un dute-vino prin fata mea....yoyyy..ai zice ca dimineata ai avea putin mai mult timp sa te speli, macar dimineata , deja nu mai am pretentii ptr seara cand vii de la servici, ca poate te-ai obisnuit cu nebanuitul miros si ti-e prea mila de el..cum sa ii dai cu un dus rece si cu sapun ?! dumnezeule, de ce-ai scumpit bunul simt?
Gata, nu mai vb despre mirosuri ca o iau razna...vreau sa dorm linistita nu de alta dar m-or bantui astea:))



Noapte buna tuturor!:) si voua celor care binevoiti sa faceti dus si seara si dimineata si celor care uita, uita cu desavarsire!

23 mai 2008

atunci si acum

Atunci...
  1. incă traiam cu speranta ca totul e roz, sau macar o buna parte din ceea ce exista (si nu ar trebui)
  2. aveam de dat bacu si admiterea la 3 facultati
  3. trebuia sa ma incred in propriile forte
  4. ar fi trebuit sa o las balta cu ideea "facultate in Bucuresti"
  5. ma obligam sa mananc mesele cu ai mei(nu ma intelege gresit, imi placeau) ptr ca cine stie cand mai apuc si eu sa vin pe acasa
  6. ieseam in orasul meu micut si ii gaseam noi si noi defecte
  7. comentam pe strada
  8. inca apucam sa vizionez filme pe alluc
  9. citeam carti de placere pe langa cele care chiar imi trebuiau
  10. ma uitam cu jind la cei ce plecau la facultate cu bagaje, genti si alte carambaslacuri din aceeasi categorie
  11. traim inca ploaia
  12. mi-era ciuda ca alesesem Bucurestiul sa imi fie casa
  13. mi-era ciuda ca ma complicam atat cu examenele de admitere ...existau si facultati la care se intra pe baza de dosar, dar alea erau la Iasi, ..nu nu nu ..eu VREAU Bucuresti.....(note to self : nah Bucuresti)
  14. eram singura
  15. apucam sa mai scriu poezii/proza


Acum...
  1. nu mai cred in roz, negrul e noul roz
  2. vine a2a sesiune= 7 examene, jdemii de proiecte, referate si alte alea (cand naiba a trecut prima sesiune??? - fara raspuns , fu' intrebare retorica, te-ai prins)
  3. ma incred in fortele proprii ca altfel te calca astia de nu te vezi ..fie la propriu(metroul daca nu ar fi util, ar fi imbecil, sau mai bine zis plin de imbecili/e dar sa nu generalizam) sau la figurat (ce au ma bucurestenii si nu numai ei, de nu ii suporta pe moldoveni??)
  4. is in Bucuresti, sâc! acus se fac 8 luni nah
  5. nu mai mananc cu ai mei, mananc singura intr-o bucatarie cu un scaun si un aragaz care scapa gaz...mancarea mi-e de obicei rece (mi-e prea lene sa o incalzesc), e de acasa (mai imi fac si eu, cand am timp). in 8 luni am fost de 4 ori acasa :-?
  6. cand ajung in orasul meu micut il ador...nu ii mai gasesc defecte majore ca pana si in bucuresti se repara strazi si bulevarde de atata amar de vreme si tot nu se mai termina! ador linistea!
  7. nu mai am timp sa comentez pe strada, totul se petrece mult prea repede, iar replicile imi sunt acum mai acide! acum sunt indiferenta la multe chestii, uneori mai imi fabric comentariile si le pastrez ptr mine, zambesc sec in coltul gurii si ochii de obicei imi pica pe geamul metroului (sunt singurele momente in care mai apuc sa comentez in gand)
  8. filme? ce-s alea?
  9. aha, deci exista si carti pe care le citesti de placere..hmmm..curajos lucru, primejdios...am o lista cu 50 de carti de aventuri din astea ptr dupa sesiune,...daca mai apuc:D
  10. ma uit cu jind la autocarele care se duc acasa..si in care eu nu sunt..le mai vad pe la obor sau la piata operei acu nu mai duc dorul plecarii cu bagaje-- 3 lulele 3 surcele in rucsac, o carte, si o sticla de apa ..si gata sunt de drum..de as avea bani /timp/vointa/sadism sa obosesc 7-8 ore pe drum ca apoi la nici 2 zile sa sar din nou in schema...batraneteaaa
  11. ploaia acum o aud doar cand bate in geamurile amfiteatrului unde se tine cursul..sau o simt efemer pe piele atunci cand fac trecerea dintre cladire si statia de metrou...acasa nu o vad, nu am timp de ea, m-am despartit de ploaie intr-un mod cat se poate de ciudat si sec...efectiv nu ne mai vorbim
  12. da, am dar examenele, le-am luat pe toate, si is in Bucuresti si is inca in viata!
  13. ei si? de fapt acu nu imi mai e ciuda, ca a trecut greul ala de atunci , acum e altfel de greu:) ma plang ca o baba!
  14. tot singura am ramas(note to self : unele lucruri nu se schimba frate!)
  15. mai scriu in blogu asta, care a pornit la sfatul unui prieten..

concluzii? nici o concluzie, trageti voi concluzii daca vreti! concluziile imi dau senzatia de finish prematur..si nu le vreau!!!

10 mai 2008

Mi-era oarecum ciudat sa ma apuc sa scriu un blog, ma impiedicam de lucruri marunte: sa scriu cu diacritice, sau sa nu..sa vezi ca nu am sa am timp sa scriu in el, oricat ar fi de mare dorinta. Am inceput se pare cu prejudecati si mai mult decat prejudecati cu o frica interioara fata de critica.
In alta ordine de idei...
Vine sesiunea cu pasi repezi, cu proiecte pe fiecare picior/mana/bucata de creier ramasa disponibila sau odihnita; vine sa ma lase fara suflare si timp, dar nu conteaza ptr ca la urma urmei e doar inca o sesiune. Timp, oameni buni, timp vreau!

Primul post e gata. Mic, caldut si nu prea!